Când pot fi dizolvate partidele politice

Partidele politice sunt coloana vertebrală a democrației reprezentative.
Ele exprimă voința cetățenilor, structurează dezbaterea publică și selectează liderii care participă la conducerea statului.
Dar, la fel cum legea permite înființarea liberă a partidelor, tot legea stabilește și când pot fi dizolvate, adică scoase din circuitul legal.

Dizolvarea unui partid politic nu este un act arbitrar.
Este o măsură excepțională, reglementată strict de Constituția României și de Legea nr. 14/2003 privind partidele politice, menită să protejeze statul de drept și ordinea democratică.

Ce înseamnă dizolvarea unui partid politic

Dizolvarea unui partid politic reprezintă încetarea existenței sale juridice.
Prin acest act, partidul își pierde personalitatea juridică, statutul și toate drepturile care decurg din calitatea de formațiune politică legal constituită.

Dizolvarea poate avea două forme:

dizolvare voluntară (autodizolvare): când partidul decide singur să se desființeze;
dizolvare judiciară (forțată): când o instanță de judecată dispune încetarea activității partidului, la cererea autorităților competente.

În ambele cazuri, partidul încetează să existe ca entitate juridică după radierea sa din Registrul partidelor politice.

Când poate fi dizolvat voluntar un partid politic

Un partid se poate dizolva voluntar oricând, prin decizia organului său de conducere, conform statutului.
De obicei, această decizie aparține Congresului sau Conferinței Naționale a partidului.

Situațiile în care partidele aleg autodizolvarea sunt:

pierderea sprijinului politic sau a relevanței electorale;
fuzionarea cu un alt partid;
imposibilitatea continuării activității;
motive interne, economice sau organizatorice.

După adoptarea hotărârii, partidul trebuie să:

redacteze procesul-verbal al deciziei;
numească o comisie de lichidare;
notifice Tribunalul București pentru radierea din registru.

Hotărârea de dizolvare voluntară se publică în Monitorul Oficial, moment din care partidul este considerat desființat.

Când poate fi dizolvat un partid prin hotărâre judecătorească

Dizolvarea judiciară este forma forțată de încetare a activității unui partid.
Ea poate fi dispusă doar de Tribunalul București, la cererea:

Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție);
Autorității Electorale Permanente (AEP);
sau oricărui cetățean interesat, în cazurile permise de lege.

Dizolvarea se poate cere atunci când:

partidul a încălcat grav Constituția;
promovează acțiuni contrare ordinii democratice;
nu respectă principiile statului de drept;
nu mai îndeplinește condițiile legale de funcționare.

Instanța analizează probele, ascultă părțile și poate decide dizolvarea doar prin hotărâre definitivă.

Când poate fi dizolvat un partid pentru neparticipare la alegeri

Un partid politic poate fi dizolvat dacă nu a participat la alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europene timp de două cicluri electorale consecutive.

Aceasta este o cauză obiectivă, prevăzută de Legea nr. 14/2003, menită să prevină existența unor formațiuni „de vitrină” care nu au activitate reală.

În acest caz:

AEP verifică listele de participare;
dacă constată absența totală timp de două runde electorale, sesizează Tribunalul București;
instanța dispune radierea partidului din Registrul partidelor politice.

Măsura este definitivă și nu are caracter politic, fiind pur administrativă.

Când poate fi dizolvat un partid pentru inactivitate

Legea mai prevede o cauză de dizolvare pentru inactivitate prelungită.
Dacă un partid:

nu își mai actualizează conducerea conform statutului;
nu depune rapoartele financiare anuale;
nu are sediu declarat sau nu mai are membri activi,
AEP poate sesiza Tribunalul București pentru constatarea inactivității.

Instanța verifică documentele și, dacă inactivitatea este evidentă, dispune dizolvarea și radierea partidului.

Scopul acestei prevederi este de a menține un registru curat, cu formațiuni care funcționează efectiv.

Când poate fi dizolvat un partid declarat neconstituțional

Constituția României interzice partidele politice care:

militează împotriva pluralismului politic;
promovează ura, violența sau discriminarea;
urmăresc distrugerea ordinii democratice;
au scopuri contrare independenței naționale sau integrității teritoriale.

Dacă un partid încalcă aceste principii, Curtea Constituțională poate fi sesizată de:

Președintele României;
Guvern;
unul dintre președinții Camerelor Parlamentului;
Ministerul Public.

Dacă Curtea declară partidul neconstituțional, Tribunalul București dispune dizolvarea sa imediată.
Hotărârea Curții are caracter definitiv și obligatoriu.

Când poate fi dizolvat un partid pentru nerespectarea legii finanțării

Partidele sunt obligate să respecte regulile stricte privind finanțarea stabilite de Legea nr. 334/2006.
Dacă:

primesc finanțare ilegală;
nu declară donațiile;
folosesc fonduri externe interzise;
sau refuză să prezinte rapoartele financiare,
AEP poate cere suspendarea activității sau dizolvarea partidului.

Tribunalul București decide în funcție de gravitatea faptelor și de comportamentul repetat al partidului.
Această sancțiune are scopul de a proteja corectitudinea competiției politice.

Când poate fi dizolvat un partid care își schimbă ilegal statutul

Dacă un partid își modifică statutul sau programul în mod contrar Constituției ori fără respectarea procedurii legale, Ministerul Public sau AEP poate sesiza instanța pentru dizolvare.

De exemplu:

introducerea unor prevederi antidemocratice;
eliminarea structurilor interne obligatorii;
funcționarea fără conducere legală;
schimbarea denumirii pentru a imita alt partid.

În aceste cazuri, dizolvarea are rolul de a împiedica abuzurile sau fraudele juridice.

Când poate fi dizolvat un partid în urma fuziunii

Atunci când două sau mai multe partide decid să se unească, ele formează un partid nou, iar cele vechi se dizolvă de drept.
Aceasta este o dizolvare voluntară prin fuziune.

Fuziunea poate fi:

prin contopire (toate partidele se dizolvă și se creează unul nou);
prin absorbție (un partid preia altul).

Dizolvarea partidelor absorbite are loc în ziua în care hotărârea de înregistrare a noului partid devine definitivă.

Când poate fi dizolvat un partid pentru motive patrimoniale

Dacă un partid este în incapacitate financiară totală, adică:

are datorii mari;
nu mai poate plăti chirii, salarii sau servicii;
nu are venituri declarate,
poate fi dizolvat la cererea lichidatorului sau a instanței, după finalizarea procedurii de lichidare.

În acest caz, dizolvarea are un caracter pur administrativ, similar cu desființarea unei asociații sau fundații.

Când poate fi radiat un partid după dizolvare

După pronunțarea dizolvării, urmează procedura de lichidare.
Aceasta constă în:

numirea unui lichidator;
inventarierea bunurilor partidului;
plata eventualelor datorii;
depunerea raportului final la instanță.

După finalizarea lichidării, Tribunalul București radiază partidul din Registrul partidelor politice.
Doar din acel moment dizolvarea devine efectivă și definitivă.

Când poate fi contestată dizolvarea unui partid

Orice partid care a fost dizolvat prin hotărâre judecătorească poate face apel în termen de 5 zile de la comunicare.
Apelul se judecă la Curtea de Apel București, care se pronunță definitiv.

Dacă instanța superioară anulează dizolvarea, partidul își reia automat activitatea.
În caz contrar, radierea devine ireversibilă.

Când pot fondatorii reînființa un partid dizolvat

După dizolvare, foștii membri sau fondatori pot înființa un nou partid politic, dar trebuie să reia procedura completă de la zero:

redactarea unui statut și a unui program nou;
strângerea semnăturilor de fondatori;
depunerea dosarului la Tribunalul București.

Legea nu interzice refondarea, dar noul partid trebuie să aibă denumire, siglă și statut diferite.
Astfel, se evită confuziile și se respectă principiul pluralismului real.